vineri, 2 septembrie 2011

Trofeul Caraiman "Ursul Carpatin" 02-04.09.2011

A trecut o saptamana si ceva de cand am fost la Trofeul Ursului Carpatin, si sper sa-mi aduc aminte ce s-a intamplat. Am mai incercat sa scriu o data despre concurs, dar pe la jumatatea postarii am facut eu ceva si am pierdut tot ce am scris. Sper ca de data asta sa am mai mult noroc si inspiratie.

Trofeul Ursului a fost primul la care am participat si a fost si primul trofeu la care am mers. M-a convins Cezar sa merg si eu cu ei la trofeu, Bogdan fiind inca indecis daca merge nici eu nu eram sigur daca sa merg. Pana la urma am fost de acord sa merg ca si asa nu aveam ce sa fac. Rgret un singur lucru... ca a fost primul trofeu la care am mers, cand toata vara au fost competitii de genul acesteia. M-am simtit grozav si chiar imi pare rau ca le-am ratat pe celelalte, dar de acum merg la anu'.

Din brasov am plecat vineri seara pe la ora 20 impreuna cu Ruxi, deoarece noi 2 am fost singurii care am ramas  pe dinafara, restul mergand cu masinile. Cezar a venit de la el de acasa din Targoviste, cu "ia-ma nene" fireste.
S-a intunecat repede asa ca am ajuns la Poiana Tapului dupa Busteni pe intuneric. Halta de la PT era ca dintr-un film horor, fara lumini, indicatoare de iesire, oameni si fara o cale de trecut sinele, asa ca am sarit peste ele pentru a ajunge pe partea care trebuie, asta dupa ce ne-am pus frontalele. Am mers pe un drum intunecat pana am ajuns la DN1. De la gara am mers cam 1 km pana sa ne ratacim. Asa ca l-am sunat pe Cezar. Inca eram pe drumul cel bun. La cateva sute de metrii pana-n tabara ne-a luat Ciri mare cu masina, in care erau deja 5 persoane si nici acum nu stiu cum am incaput si eu si Ruxi cu tot cu bagaje.

In tabara ne-am intalnit cu Cezar, care statea la focul de tabara de langa scena si facea ceea ce facea el pe acolo... Dupa ce am mancat la comun de toate am pus cortul impreuna cu Cezar. Am stat la focul de tabara si l-am ascultat pe Titus si pe invitatatul lui. Toata lumea saliva la Marshmellows-urile mele. Fireste ca nu le-am dat ! Numai CPNTistii au primit si niste copii de care mi s-a facut mila intr-un final...
A fost o noapte scurta, dimineata trezindu-ne la 6 jumate pentru a participa la probele teoretice.

Dupa testele teoretice ni s-a verificat echipamentul, de care cam duceam lipsa, asa ca ni s-au scazut cateva puncte, dar macar ne-am descurcat bine la testele teoretice, sau mai bine zis s-au descurcat bine. Fiindca eu am avut la dispozitie numai o zi in care sa invat o carte intreaga de alpinism, pe care abia am citit-o o data.
Din tabara am fost luati cu autocarul pana la Gura Diham de unde am inceput proba de regularitate, traseul ei fiind: Poiana Costilei - Valea Malinului - Brana Mare a Costilei - Valea Cerbului - Busteni.

Din Poiana Costilei am inceput sa urcam brusc, subit si dintr-o data pe o vale abrupta. Ruxi era prima, eu incercam sa ma tin dupa ea sa nu raman in urma, iar restul ramasesera putin in urma. Mai sus ne-am regrupat (cele 2 echipe de la CPNT) si am inceput sa coboram intr-o mica vale. Apoi am inceput sa urcam din nou, de data asta pe Valea Malinului.
Am uitat sa mentionez ca Cezar nu a participat la tura de regularitate deoarece participa la proba de orientare care se dadea in acelasi timp cu proba noastra.

Pe vale membrii ai echipei Caraiman (organizatorii trofeului) erau pregatiti sa ajute amatorii ceea ce mi s-a parut foarte frumos din partea lor. Mi-a placut reactia unuia dintre ei, pe care trebuie sa v-o povestesc. Era o trecatoare putin mai dificila pe care ei pusesera o cordelina ca sa te ajute cand treci. Am trecut fara probleme deoarece mi-au luat si rucsacul din spate si l-au tras ei sus cu o alta coarda. Cand am ajuns sus reactia lui a fost: "Ce repede ai catarat!?! Aaaaa ! CPNT !!!" A dedus ca-s CPNTist dupa tricoul de pe mine. Am fost si eu incantat de reactia sa pozitiva fata de club.
Dupa trecatoarea asta mai "dificila" am catarat primul valea, pana cand m-au depasit niste tipi care vroiau neaparat un loc pe podium. Echipa mea, in afara de Ruxi, nu se prea strofoca sa castigam regularitatea. asa ca am lasat-o mai moale.

Am ajuns intr-un final cam pe la jumatatea urcarii de pe vale, unde se aflau arbitrii de la proba de alpinism, iar pe peretele stang erau traseele de alpinism.
Ciri mic de la CPNT 2 a luat locul III, iar Ciri mare de la noi din echipa nu mai stiu ce loc. Dupa ce au catarat membrii echipelor CPNT 1 si 2 am continuat.
Dupa inca 40 de minute de mers am ajuns la Brana Costilei. Pe brana ne-am oprit sa mancam, sa ne odihnim si sa facem poze.





Cand am iesit din Brana Costilei in Valea Cerbului am inceput sa alergam, si am alergat, si am alergat, si am alergat, pana cand am alergat, si am ajuns intr-un final in Poiana Costilei. Eu am ajuns jos rupt. De la Gura Diham ne-ar fi luat un autocar, daca mai stateam o ora, sa ne duca in tabara. Dar noi am vrut sa mergem la un restaurant sa mancam si sa bem cate ceva, asa ca am mers pe jos pana in oras. Am mers la un fel de pensiune/hotel de unde ne-am luat ciorbe duble si alte minuni.

{Cred ca ma chinui mai mult sa pun nenorocitele astea de poze decat sa scriu...}


 Dupa ce am umplut burtile si ne-am odihnit am plecat la pas prin Busteni unde ne-am intalnit cu Horatiu care ne-a luat cu masina. Si de data asta am fost 8 persoane in masina, noroc ca avea un Land Rover si am incaput oarecum ok in portbagaj.
In seara aceea a fost proba de cultural. Mi-a fost prea lene, frig si somn ca sa merg sa vad ce se intampla pe acolo asa ca am dormit.
Duminica dimineata a fost proba de cross, apoi premierea, apoi acasa.

Cezar s-a intors la el acasa in Targoviste, iar eu cu George Sacele trebuia sa ne intoarcem in Brasov. Era numai ora 13, iar tren aveam la 17. Asa ca am facut stopul. Pe George l-au laut niste CPNTisti din drum, iar pe mine, dupa nici 10 minute, m-a luat o tipa de pe DN1 si m-a lasat la gara in Brasov.
Si din perspectiva lui Cezar

Un comentariu:

  1. "nenorocitele " astea de fotografii au o valoare uriasa si reusesc sa dea o imagine reala a ceea ce scrii tu cu sufletul.

    traian

    RăspundețiȘtergere