sâmbătă, 15 octombrie 2011

Teambuilding CPNT - Jocurile Copilariei 07-09.10.2011

     Fac o mica paranteza inainte sa incep sa povestesc d-ale Teambuilding-ului.

     In ultima vreme m-a tot intrebat lumea: de ce scriu pe blog, la ce ma ajuta lucrul asta, de ce pierd timpul scriind. E destul de ciudat, nu stiu cum sa le raspund, este ca si cum i-asi intreba eu de ce stau pe Facebook sau 9GAG. Am eu motivele mele pentru care scriu si cred ca e mult mai sanatos pentru creierul meu, decat sa stau sa pierd timpul pe Facebook. Chiar imi pare rau ca nu fac mai multe ture ca sa pot scrie mai des. Nu vreau sa scriu alte lucruri pe langa rapoartele de tura fiindca pe urma ar deveni blogul un fel de jurnal. Oricum nu stiu cata lume imi citeste mie blogul si daca li citeste cine vreau eu sa-l citeasca.

     Gata cu paranteza, sa trecem la lucruri ... copilaresti.
Totul a inceput in Tabara de Vara a CPNT-ului, unde din cauza plictiselii 3 CPNTisti, printre care Cezar si Bogdan, s-au gandit sa organizeze un Teambuilding la care sa participe exclusiv CPNTistii. Tema principala au stabilit sa fie jocurile din copilarie. Au trecut 2 luni de atunci si ideea a facut fotosinteza. Adevarul e ca a fost o idee geniala si tuturor le-a placut.
     Biletul de participare la Tb. a fost un SlideShow, facut in PowerPoint, care sa contina minim 15 poze din copilarie. Celor nascuti dupa '85 nu le-a fost prea greu sa adune pozele. In saptamana cu weekendul cel mare ne-am adunat in MyPlace: Bogdan, Ruxi, Cezar si cu mine sa discutam despre ce jocuri se vor juca, de ce obiecte avem nevoie si sa organizam putin lucrurile. Imi aduc aminte ca am scanat cu Cezar vreo 100 de poze in seara aceea deoarece nu toti aveau scanner.

     Toate fiind puse la punct ne-a mai ramas numai sa ajungem la Intorsura Buzaului la casa buniceasca a Ruxandrei. Am plecat de vineri seara 8 persoane cu duba lui Dani si am ajuns la destinatie dupa ce s-a intunecat. Ne-am apucat sa instalam sistemul audio, sa taiem lemne pentru soba si sa facem putin loc prin casa. 
In seara aceea eu m-am culcat mai repede decat restul lumii, fiindca eram treaz de dimineata de la 06.30. Asa ca mi-am cautat un loc undeva in casa, mi-am pus izoprenul si sacul de dormit si am adormit cu toate ca in camera de vizavi canta muzica.
     Dupa ce am mancat, a doua zi, au inceput sa mai apara din oameni si a trebuit sa ne organizam jocurile. Lista cu jocuri a fost destul de lunga si nu am fi avut timp sa ne plictisim, dar din pacate vremea nu a tinut cu noi de data asta. Ne-am grabit sa jucam jocurile cele mai distractive prima data sperand ca nu o sa ploua si ca o sa avem timp sa jucam cat mai multe.
     Am jucat Matele la care ne-am distrat de minune, ne-am rasucit mainile si uneori ajungeam in niste pozitii din care nici noi nu mai stiam cum sa iesim, dar dapai echipa adversa. Arbitrii au tinut evidenta timpilor, dar pentru noi nu mai conta cine castiga cine nu, conta jocul in sine. Dupa vre-o ora de ma(tz)e s-a mai racit si vremea si am decis sa jucam ceva care sa implice alergarea, asa ca am jucat Castel - alt joc super distractiv pe care eu nu il jucam in copilarie.
     Ne-am batut si cu cornete, un joc la care nu prea ma pricepeam sa fac cornete si toti radeau de mine, dar cand am inceput sa tragem cu ele nu a mai ras nimeni. A inceput sa ploua si am intrat in casa.

     Seara am instalat cu Cezar video-proiectorul si am pus un cearceaf pe un perete unde urma sa proiectam SlideShowurile cu pozele noastre. Ne-am ingramadit cu totii intr-o camaruta si ne-am amuzat de copilaria altora. A fost o seara lunga, am dormit fiecare pe unde am putut, ca sarmalele fiecare in sacul lui de dormit.

     A doua zi eu m-am carat mai repede cu un tip care mergea in Brasov si nu am mai ajutat cu curatenia finala deoarece facusem destula pe parcursul celor 2 zile asa ca am fost scutit.
     P.S. Ar trebui sa facem asta mai des, poate cu mai putin alcool, sau deloc.

4 comentarii:

  1. Blog-urile sunt totdeauna citite si de cei care trebuie sa le citeasca...

    Ai schimbat "putin" look-ul blogului tau...e normal si e firesc sa facem schimbari mai mari sau mai mici, de fond sau forma. Poate sunt prea conservator, dar imi placea teribil de mult acea fotografie de inceput...

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pt feed-back, fotografia era putin cam veche si nici nu se mai potrivea in "peisaj" voi cauta sau voi face alta pe care sa o pun.

    RăspundețiȘtergere
  3. On topic - casa parinteasca a Ruxandrei este un apartament in Brasov...mai putin poetic... :))
    De jucat, ne-am jucat in casa "buniceasca" de care, paradoxal, ma simt mult mai legata.
    Cand mai mergem?!

    RăspundețiȘtergere
  4. Am modificat :D, mersi.
    Pai acum e putin cam frig sa mergem, dar ar fi fain sa mergem cand o sa inceapa sa ninga, sa ne bulgarim si sa facem oameni de zapada prin curte :)), fiindca eu nu am mai facut de muuuult, si e un joc al copilariei pana la urma:D

    RăspundețiȘtergere